Potrivit unui comunicat de presă remis
Mediafax, Strada Şelari numărul 4, din centrul istoric al Bucureştiului,
devine astfel destinaţia numărul 1 în materie de artă urbană şi
entertainment, la Pop-Up Urban Lifestyle Centre.
De la originalitatea construcţiei până
la destinaţia sa finală, Centrul Pop-Up îşi propune să aducă împreună,
în acelaşi spaţiu, diversitatea vieţii şi a artei urbane contemporane.
Fiecare container din care se compune centrul va descrie, ca într-un
puzzle, punctele de interes pentru oricine se recunoaşte în profilul
locuitorului urban: branduri cunoscute de lifestyle, magazine, spaţii
interactive şi de loisir, dar, mai ales, street art.
Protagoniştii primului Muzeu de Street
Art în aer liber din România (Open Air Street Art Museum), iniţiat şi
găzduit de Centrul Pop-Up, sunt tineri artişti români cunoscuţi pentru
creaţiile lor de artă urbană şi artişti care lucrează cu diferite medii
şi care văd în street art o formă de exprimare puternică şi
provocatoare.
Conceput ca un “performance in
progress”, muzeul aduce în faţa publicului prospeţimea şi varietatea de
tematică, limbaj şi tehnică a artei urbane din România. Un fenomen care,
fără a părăsi strada, îşi găseşte un spaţiu amplu de manifestare liberă
în Open Air Street Art Musem.
La Open Air Street Art Museum,
bucureştenii îi pot descoperi la lucru – sau le pot adminra lucrările –
pe câţiva dintre artişti români.
Alexandru Ciubotariu (născut în 1979), Ciubi sau Pisica Pătrată,
este cunoscut pentru lucrările sale de street art şi bandă desenată.
Celebrul său personaj, Pisica Pătrată, zâmbeşte din cele mai neaşteptate
colţuri dinBucureşti, de pe ziduri, din librării şi spaţii de
evenimente. A devenit şi personaj de carte, în albumul “Pisic apat
rata”, primul album de street art din România, publicat la editura
Vellant. Ciubi a participat la peste 80 de expoziţii şi intervenţii în
România şi în străinătate, a iniţiat proiectul Muzeul Benzii Desenate şi
a publicat în peste 60 de reviste de profil româneşti şi străine.
Angela Bontaş
(născută în 1972) este, ca profil artistic, ceea ce se cheamă un artist
complet. Cu studii de sculptură şi scenografie la Universitatea de Arte
din Bucureşti, este interesată de pictură, desen, instalaţie, ambient
şi performance. Are o afinitate specială pentru pictura în maniera
desenului copilului, din convingerea că doar privirea copilului ne poate
salva din deformarea percepţiei asupra realităţii. Angela Bontaş este
unul dintre fondatorii Grupului Rostopasca, alături de care a participat
la un număr impresionant de expoziţii internaţionale.
Kitră ( născut în 1981) aka
Nicu Duţă
este ilustrator, toydesigner şi street artist. A studiat grafica la
Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Foloseşte medii de
exprimare diverse, de la tehnologia digitală la pictură, desen şi
obiect. Creaţiile semnate de Kitră aduc în atenţie identitatea
individului în lumea contemporană. Despre propriile lucrări, artistul
spune că sunt “psihedelico – experimentale, inspirate uneori din cultura
tradiţională sau din cea urbană”. Preferă să nu îşi fixeze o direcţie
vizuală prestabilită, pentru ca “procesul creativ să decurgă de la sine,
natural”.
Allan Dalla
este un artist pentru care arta urbană, graffiti-ul, pictura,
instalaţia şi arta video sunt forme variate de exprimare a aceleiaşi
energii care caută o cale de conciliere între realităţi diferite.
Personajele lui Allan Dalla au migrat din universul imaginar al
artistului, metamorfozând în fantezii colorate clădiri, pereţi şi
porţiuni de spaţiu public din România.
Victor Fota
(născut în 1989) este absolvent al secţiei de conservare – restaurare a
Universităţii de Arte din Bucureşti şi este în prezent masterand al
aceleiaşi universităţi. Concepte derivate din filosofia antică şi din
fizica cuantică, o tehnică inspirată din pictura flamandă de secol 15 şi
jocul transparenţelor colorate, acestea sunt câteva dintre elementele –
cheie care, spune artistul, definesc propria artă ca reprezentare a
“existenţei paralele a realităţilor”.
Andrei Vlad Toader
(născut în 1985) este interesat de pictură, desen, grafică şi
ilustraţie digitală. Cu studii de arhitectură şi design finalizate în
2010, Andrei lucrează ca art director într-o agenţie de publicitate.
Vorbeşte despre lucrările sale ca fiind o căutare permanentă de a face
vizibilă propria imagine despre realitate.
Zoiţa (născută în 1978), pe numele său complet Delia Oana Călinescu,
este interesată de medii variate de exprimare, de la pictură la street
art, de la artă video la performance. Un “artist nestatornic” în cel mai
bun sens al cuvântului, Zoiţa se declară fascinată de stencil, dar
foloseşte în aceeaşi măsură şi arta organică, hârtia sau camera video:
“privesc lumea în culori, o reduc la tăcere prin alb şi negru şi apoi o
las din nou să ţipe prin sunet, imagine şi culoare”.
Ortaku, aka Cornel Cristea,
este un street artist pentru care “orice nu este artă urbană este un
hobby”. Practică graffiti-ul sub formă de stencils şi paste-ups de mai
bine de 10 ani, crede în viitorul artei urbane şi preferă ca lucrările
pe care le realizează să vorbească singure despre… cine este şi ce face
Ortaku.
Creaturi drăguţe – sub acest nume
preferă să se prezinte Flavia, o artistă care şi-a propus “să pună câte o
creatură cu ochi mari oriunde există un loc trist, gri, pentru ca cei
care o pot vedea să prindă o picătură de culoare în drumul lor”. Despre
street art, Flavia crede că, de la stickere, paste-ups până la bomb-uri
sau tag-uri, toate formele de artă urbană ar putea schimba lumea dacă
lumea le-ar accepta cu mai multă naturaleţe.
Glappy, aka Iulian Moldovan (născut în
1988), a studiat pictura murală la Universitatea de Arte din Bucureşti,
iar recent a absolvit şi masteratul în aceeaşi specializare. Prin
lucrările sale, care combină într-o manieră insolită arta mozaicului cu
formele de street art, Glappy declară că îşi propune să atragă atenţia
şi să remedieze imperfecţiunile spaţiului urban: “o artă decorativă
tradiţională, cu o semnificaţie aparte, culturală şi spirituală,
transpusă în limbajului artei urbane de astăzi”.
Curatori sunt Claudio Scorretti şi Irina Ungureanu.
